www.pizzocalabro.it di Giuseppe Pagnotta

ORLANDO ACCETTA

SCRITTORE, POETA E GIORNALISTA

 


Ricordi di figghjolànza

di Orlando Accetta

Erano altri tempi, certo, ma si viveva in modo più sano e più sereno. Si tirava avanti con molti sacri­fici, si era più poveri e si dava tanta importanza ai veri valori della vita, ma si era ricchi di tensioni ideali e morali. Non c'era ancora la televisione e il cinema era cose soltan­to per ''possidèndi”. Si passavano le serate d'estate seduti "subbra ô minghjànu" (sull'uscio di casa), sul ballatoio e, mentre i grandi discutevano tra di loro, noi piccoli giocavamo agli ''ndiàni'' o alla ''ammucciatèja''.

Durante le lunghe e rigide serate d'inverno, invece, si rimaneva seduti, stretti stretti, intorno all'anima della casa di allora: ''u vrascèri''.

Ogni tanto qualcuno di noi più piccoli andava nella ''cridènza'' o nella ''càscia'' a prendere un pugno di ''ndiànu'' per spargerlo sulla cenere, distante dai carboni ardenti, per fare ''i scattagnòli''. Si era sereni e pieni d’incontaminata allegria. Il più delle volte gli anziani si mettevano a raccontare qualche ''faràgula''.

''Ng'era 'na vota...'': A queste magiche parole, come d'incanto, tutti zittivamo, grandi e piccini, impa­zienti di ascoltare quella voce ormai divenuta abituale e che riusciva a te­nerci legati, in silenzio, per un'intera serata, fino al mo­mento in cui si doveva andare a letto, men­tre fuori, magari, tuoni e fulmini sottolineavano i racconti di maghi, fate, or­chi e tesori na­scosti da conquistare dopo aver sciolto l'immancabile '''ncandèsimu'' o ''bingùlu”.

Mi ricordo di alcune ''faràguli'' che mi sono rimaste impresse nella memoria in modo indelebile, rac­contate da mio padre Francesco e da mia madre Rosa Fanello, che desidero ri­proporre nella loro origi­nale versione dialettale.

                              

                                                Rosa Fanello e Francesco Accetta

Ritengo che anche questa attività è promozione culturale, perché un popolo deve necessariamente sapere affondare le sue radici nell'humus del suo passato per poter ten­dere, poi, i suoi rigogliosi rami nel cielo del progresso.


 

'U Fìgghju d"u Massàru

Ng'era 'na vota 'nu massàru assai riccu. Iju avìa 'na massarìa di armènu 200 pècuri e crapi e di 100 vacchi e vitejùzzi. Però non era cundèndu pecchì avìa 'nu fìgghju, unicu e sulu, ch'era 'nu cazzunàzzu. Ormai chistu era grandi ed avìa l'anni mu si poti maritàri, ma ìju non volìa ca si spagnàva d''i fìmmani.

 Era  'u turmèndu di 'stu pòvaru patri. 'Nu jòrnu, chi fici? Jìu jà 'n'amicu soi ch'avìa 'na fìgghja zzitel­lùna e ngi dissi si volìa m''u s''a marìta cu fìgghjusa. Chist'atru massàru sapìa ca 'u fìgghju d''amicu era 'nu 'randi cazzùni, però ngi rispundìu subitamèndi di sì pec­chì volìa mu si càccia d''a casa chìja fìgghja ch'ormai era 'mbecchjàta arrèdu a porta e n''a protendìa nùju.

Allùra 'i dui patri parràru cui fìgghji si si volènu pe' zziti e siccòmu si vòzziru si cumbinàu 'u matri­mòniu e si cumingiàru a vidìri. 'U massàru, canuscèndu 'a cazzunàggini di fìgghjusa, pe' nommu ngi faci fari 'ngùna brutta figura, ngi spiegàva di vo­ta a vota comu s'avìa di cumbortàri c''a zzìta.

Cusì ngi dissi: - ''Quandu vai a casa d''a zzita, prima abbùssi e poi, si ti dìnnu avàndi, trasi e dici bo­nujòrnu o bo­nasìra, a secùndu si vai di matina oppuru di sira. Quandu poi sî dinda cerca mu càpiti c''a sèggia vicinu a zzìta, accussì ngi poi toccàri 'u pedi di sutta 'u tàvulu. Però fallu senza mu si nd'accòrgi 'u sòciaru cà sinnò ti pìgghja pe' scustumàtu. Poi, si càpiti mendri sugnu chi màngianu e ti 'mbìtanu puru a ttia, tu fai finda ca no ndi voi e doppu t'assètti e p'educazziòni ti ndi pìgghji sulu 'na broccàta.''

'U cazzunàzzu  ngi rispundìu: - ''Va bonu patri mio, cà io capiscìvi tuttu chìju chi mi dicìsti e si veni l'occasiòni mi cumbòrtu comu tu mi 'mbaràsti.'' -

A sira jìu mu trova 'a zzìta e, pe' comu ngi dissi pàtrisa, tocchijàu a porta e quandu ngi aprìru cumin­giàu mu dici:

- ''Bonasìra, dissi pàtrima mu vi dicu, si mangiàti nommu ndi vògghju, ma si troppu mi for­zàti 'na broccàta 'u mi ndi da­ti.''-

A sendìri chissu  'a zzìta c''u patri restàru di stuppa e si guardàru 'nd''a facci comu dui 'nzallanùti, pe­rò non dìssaru nendi. Quandu s'assettàru 'ndornu o tàvulu ngi vinni a mendi chìju chi ngi dissi paìsa, cà avìa mu ngi tocca 'u pedi a zzìta.

'U pòvaru patri ngi volìa diri ca avìa mu ngi faci 'nguna carìzza, magari mu ngi tocca 'i cosci, ma ìju chi fici? Fissa com'era allongàu 'u scarpùni chjìnu d'attàcci mu ngi tocca davèru 'u pedi. Chìja, appena si ndisi chìju malu pisu, si misi mu grida p'o dolùri comu 'na dannàta, ribbejàndu tutt''a casa.

'U patri, non sapèndu chi fu, ngi dumandàu pecchì gridava e appena sèppi 'u fattu puru chista vota non fici nendi e 'u perdunàu, penzàndu ca si potìa aggiustàri 'nu pocu. 'Mbatti ìju sapìa c''a fìgghja era veru ca era grandi di anni, ma non era pe' nendi cazzùna, anzi era 'na diavulìcchja, cà pe' ìja ng'era bi­sognu di 'nu toru e no di 'nu pappa­ficu. Ma datu ca era 'nu pocu anziana eppi mu s'aggùja 'i spàji e mu s''u pìgghja.

Ormai chi s'era zzitijàtu, 'a mamma di Cola - accussì si chjamàva chìju tritròlu simendùsu - cercava m''u vesti bbonu e ngi accattàva òji 'na cosa e domani 'n'atra. 'Nu jòrnu 'nu paru di cazètti, 'n'atru jòrnu 'nu paru di cazi, e cusì jèndu avandi.

Cola però non avìa mai portàtu 'i cazunèji, allura màmmasa penzàu ca vinni l'ura mu pruvvìdi. 'Mbatti jìu a fera e ngi accattàu 'nu paru di cazunèji novi novi.

Quandu Cola s''i misi, si ndisi 'nu Rre pecchì non era abituatu e nd''a testa ngi rocinàva 'nu penzèru chi ngi parìa bonu: - ''Hàju mu ng''i fazzu vidìri a zzìta mia pe' quandu sugnu belli.''-

Caminandu-caminandu... ngi vinni di cacàri. Si fermàu sutt'a 'n'àrburu e si misi mu fa­ci, p''a fac­ciàzza sua. Però, siccòmu non era abituatu, si cacciàu cazi e cazunèji. 'I cazunèji 'i 'mbìsi a 'n'arràmu d'àrburu, 'i cazi 'mbeci 'i 'ppojàu pe' 'nderra.

Quandu p''a facci sua finìu 'u serbìzzu, si pigghjàu 'i cazi e s''i 'mbilàu, mendri si scordàu mu si 'mbila puru 'i cazunèji ch'avìa 'mbìsu supra all'àrburu.

Appena arrivàu jà 'zzìta ngi dissi: - ''Sendi! No ngi diri nendi a pàita, pecchì hàju mu ti mustru am­mucciùni 'na bella cosa. Sinnò no tti mustru nendi.''- 

Appena furu 'nu pocu suli nd'approfittàu e si calàu 'i cazi, penzàndu  ca avìa angòra 'i cazunèji, ma 'mbeci ngi nescìu di fora 'u battàgghju cui battagghjùni.

A cchìja vista  'a zzìta, tutta russa 'nd''a facci p''a vrigògna, si misi mu grida 'n'atra vota e pe' pocu - pe' comu si cunda - no ngi vinni 'nu 'nzurtu.

Comu 'u vinni a sapìri 'u sòciaru jìu m'acchjìca 'u suppèssaru cà volìa mu parra cu ìju. Ngi cundàu tuttu chìju ch'avìa mu ngi cunda e ngi dissi ca si fìgghjusa ngi ndi cumbinàva 'n'atra d''i soi 'u cacciàva d''a casa e ruppìa 'u matri­mòniu.

'U massàru, tuttu amarijàtu, chjamàu a Cola e cercàu mu ngi faci capiscìri 'n'atra vota comu avìa mu si cumbòrta c''a zzita. 'Nzema all'atri cosi ngi dissi: -''Mu ti fai perdunari vai o Cafè e ngi accàtti 'nu ge­la­tu.'' -

Iju accussì fici e partìu 'n'atra vota mu trova 'a 'nnamuràta e appena 'a vitti ngi dissi:

 -'' 'Sta vota hai d'èssari cundènda cà ti portài 'na bella cosa chi ti piaci di certu. L'haju 'nd''e cazi ed è tosta tosta e si no tti sbrighi mu t''a pìgghji lesta lesta si scula. Mòviti, fa' prestu,'mbìla 'i mani cà è tostu tostu e mi staci sculàndu tuttu.'' -

'Mbatti Cola, pemmu s'ammùccia 'u gelatu, si l'avìa misu dind''a sacca d''i cazi e ngi stava squag­ghjàndu tuttu.

Appena 'u sòciaru 'ndìsi chisti palori, penzàndu a mali cosi, pigghjàu 'nu palu di crapàru e cumingiàu m''u sdillìgna. 'U pòvaru Cola restàu vittimu pe' 'ndèrra, senza mu sapi pecchì.

'U patri 'i Rosinèja - accussì si chjamàva 'a zzita - pe' comu avìa promendùtu ngi dissi : -''Vattìndi jà pàita e non tornari cchjù ccà. Cà io 'sta fìgghja haju e puru s'è zzitella non haju m''a sdarrùpu cu 'nu cazzùni futtùtu comu a ttia.'' -

'A faràgula significa: '' ''U sangu no ssi vindi''.

NOTE

- ammucciatèja = nascondino

- vrascèri = braciere

- cridènza = credenza

- càscia = cassapanca

- 'ndiànu = granoturco

- scattagnòli = pop-corn

- maritàri = sposare

- matrimòniu = fidanzamento

- fìgghjusa = suo figlio

- zzita = fidanzata

- seggia = sedia

- 'mbitàri = invitare

- broccàta = forchettata

- 'mbaràsti = insegnasti

- pàtrisa = suo padre

- tocchijàu = bussò

- restàru di stuppa = rimasero stupiti

- 'nzallanùti = storditi

- pàisa = suo padre

- attàcci = chiodi, bullette per le scarpe

- 'mbàtti = infatti

- aggujàrsi = piegarsi

- accattàva = comprava

- cazètti = calzini, pedalini

- cazi = pantaloni

- màmmasa = sua madre

- rocinàva = girava

- cazunèji = mutande

- 'ppojàu = posò

- 'mbìla = infila

- pàita = tuo padre

- ammucciùni = di nascosto, in segreto

- suppèssaru = consuocero

- 'nzùrtu = svenimento, infarto

- acchjicàri = raggiungere

- amarijàtu = amareggiato

- sacca = tasca

- sdillignàri = dare botte da orbi

- sdarrupàri = rovinare

- faràgula = favola, racconto fantasioso


 

Quandu 'u Signùri voli mu ti pruvvìdi 'a casa 'a sapi

'Na vota 'ng'era 'nu massàru chi lavuràva 'a terra e, mendri era chi lavuràva c''u parìcchju, c''a pundi d''aràtru pigghjàu 'nu coddàrèju di rami. Vaci mu guarda dinda e vitti ca era chjìnu di marènghi d'oru. 'U pìgghja, 'u càccia di duvi era l'aràtru e 'u mendi vicìnu a 'nu scògghju, accandunàtu a 'na vanda, am­mucciàtu nommu si vidi.

Dipoi, quandu ngi venìa di fari 'i fatti soi, jìa jassùbbra ogni vota. Oji, domani e podomàni...chìju coddarèju 'u paringhjìu, parràndu cu dicènza, di porcherìa.

'A sira, doppu chi si ricogghjìa, jìa 'nd'a 'na candìna mu si 'mbivi 'nu bicchèri 'i vinu e ng'èranu divè­rzi amici e paisàni.

'Nu jòrnu di chisti parràvanu di dinàri e 'u massàru ngi dissi:

- ''Dinàri...dinàri...dinàri...io l'atru jòrnu trovài 'nu coddarèju chjìnu di marènghi d'oru e mangu m''i levài a casa. Quandu 'u Signuri voli mu ti pruvvìdi 'a casa 'a sapi!'' -

Doppu chi mangiàru e 'mbìppiru chisti ccà si jungìru e jìru a chìju scògghju chi avìa dittu 'u massàru. Vannu e trovàru pe' davèru 'u coddarèju; 'mbùttanu 'i mani e 'mbeci mu tròvanu 'i marènghi si fìciaru comu 'i Sandi 'i Riggiu, cui mani chjìni di porcherìa, pecchì 'i marènghi èranu cchjù ssutta.

Unu di chìji dissi: - ''Iju ndi fici fissa a nnui, ma nui avìmu mu facìmu fissa ad ìju.''

- ''E comu facìmu?''-

- '' 'U locàli addùvi dormi 'u massàru 'u sai duv'è?''-

- ''Si, ìju dormi 'nd''a chìja casèja ammènzu 'a cambàgna, ad aria di ciaramìdi.'' -

- ''E va bbonu, cà mò ngi'a cumbinàmu nui ad ìju!'' -

- ''A quali àngulu dormi?'' -

- ''Mi pari ca dormi all'àngulu destru.'' -

Si pàrtunu e vannu j''a casèja addùvi sapènu ca dormìa 'u massàru, si mèndunu unu subbra a 'n'atru e 'nghjànanu subbra o suffìttu. Càccianu 'nu pocu di ciaramìdi propriu 'nd'all'àngulu duvi penzàvanu ca potìa dormìri 'u massàru e poi 'nghjànanu puru 'u cod­darèju.

A chìja direzziòni vòtanu 'u coddarèju a 'na vota e ngi catti tuttu chìju beni 'i Dio, porcherìa e marèn­ghi, supra o lettu d''u massàru.

 Si vota 'u massàru e dici: - ''Guarda... guarda...! Quandu 'u Signuri voli mu ti pruvvìdi 'a casa 'a sapi. 'I dassàvi sutta a chìju scògghju e mò m'arrivàru suli suli dind''a casa, propriu supra ô lettu.''

Quandu 'u jettàru 'ndìsaru 'u scrùsciu d''i marènghi d'oru: -''Ah, chi fìcimu nui! Era ve­ru chìju chi di­cìa 'u massàru e ndi pigghjàu pe' fissa a 'n'atra pedi a tutti quandi.'' -

Iju fu cundèndu e ìji restàru senza nendi.

NOTE

- parìcchju = coppia di buoi aggiogati

- coddarèju = calderotto

- marènghi = monete d'oro

- scògghju = scoglio, grosso masso di pietra

- accandunàtu = accantonato

- vanda = posto, località

- ammucciàtu = nascosto

- paringhjìu = ricolmò

- dicènza = decenza

- ricogghjìa = ritirava

- levài = portai

- 'mbìppiru = bevvero

- jungìru = riunirono

- jìru = andarono

- 'mbuttàru = infilarono

- casèja = casa di campagna

- ciaramìdi = tegole

- 'nghjànanu = salgono

- a 'n'atra pedi = un'altra volta, di nuovo


 

'U Trisòru di Mundi Marèju

'Na vota ng'eranu dui amici, unu riccu e unu povarèju. 'U povarèju ngi dissi a chìju riccu: - ''Volarìa puru io pemmu arricchìsciu. 'Ndandu c''u lavùru non s'arricchìsci.'' -

Chìju ch'era riccu ngi dissi all'atru : - '' Si voi pemmu arricchìsci hai mu pìgghji 'nu tùmanu 'i ranu, 'u màcini e 'u fai farina. Poi ti ndi vai jaffòra a 'Ngìtula duvi ng'esti 'nu mundi chi si chjàma  Mundi Marèju. 'Nghjàni subbra o mundi c''a farina, 'a divàchi 'nderra e cumingi m''a ghjùgghji c''u culu. Quandu finisci 'i ghjugghjàri tutta quanda 'sta farina e no nd'havi cchjùni, allura tu pìgghji 'nu trisòru e pigghjàndu 'u trisòru addivèndi cchjù riccu 'i mia.'' -

Cu' 'nd'havi assai e cu' 'nd'havi pocu: 'u mundu no ssi po' cangiàri.

NOTE

- tùmanu = tomolo (antica misura per aridi)

- 'Ngìtula = Angitola (fiume)

- mundi = monte

- Mundi Marèju = Monte Marello. Monticello sul fiume Angitola, oggi squartato in quanto è stato uti­lizzato per costruire la diga del lago artificiale che prende il nome dallo stesso fiume

- divàchi = versi, svuoti

- ghjùgghji = soffi

- cchjùni = più


 

'U Trisòru d"i Brigandi

Ng'era 'na vota unu chi jìa m'arròbba aràngi. A 'nu certu pundu, mendri era sutta a 'na 'rangàra, si misi di pagùra cà 'ndisi 'nu rumùri chi venìa pe' duvi era ìju. Pemmu s'ammùccia si ndi 'nghjanàu subbra a 'na 'rangàra e si stèzzi quetu quetu. Di corpu arrivàu 'na murra di brigàndi chi parràvanu tra ìji e, ap­pena furu sutta a chìja 'rangàra , si fermàru appojàndu pe' terra 'na cascètta di ferru.

'Sti brigàndi avènu cu ìji 'n'atru chi non era brigàndi e ngi dìssaru: - ''Sendi ccàni, tu ti fidarìssi mu ngi fai 'a guàrdia  a chistu trisòru?'' -

Chìju ngi rispundìu: - ''Certu ca mi fìju, si mi pagàti bonu.'' -

Dipòi 'u fìciaru assettàri subbra a chìja cascètta ch'avènu appojàtu 'nderra e cundinuàrunu mu ngi dinnu: - ''Si veni 'ngunu ccà, chi voli mu si pìgghja 'stu trisòru chi ti cunzignàmu, tu  hai mu  ngi'u duni sulu a chìju chi veni maritàtu friscu cu 'na podèja nova nova, 'nu bellu tripòdi e si mendi mu frìji 'nu chilu di pisci ccà ssutta 'sta 'ran­gàra; poi 'sti pisci fritti havi mu s''i mangia. Capiscìsti bonu? Havi prima di tuttu mu si marìta, ap­pena è maritàtu e prima angòra mu si curca c''a mugghjèri 'a prima sira havi pemmu veni ccàni e mu frìji 'nu chilu di pisci e mu s''i mangia. Doppu chi faci chistu chi ti dicu ngi poi dari 'stu trisòru.'' -

- ''Accussì sarà fattu ! '' -, ngi rispundìu chìju.

'Ndandu, di supra a chìja 'rangàra , 'u latru tremava comu 'na canna cà si spagnàva pe' nommu si nd'accòrginu 'i brigàndi. Però 'ndìsi tuttu chìju chi dìssaru.

A 'na vota, unu di chìji brigàndi tira fora 'nu curtejàzzu e ngi tàgghja 'a testa a chìju pòvaru cristu ch'avènu portàtu cu ìji. Scavàru 'na fossa e ngi jettàru dinda 'a cascètta c''u trisòru e chìju mortu ammaz­zàtu. Dipòi si ndi jìru, dassàndu chìju beni di Dio bingulàtu.

Quandu oramai no ssi ndisi cchjùni nùju rumùri, pecchì 'i brigàndi s'èranu allundanàti pe' sembri, chìju ch'era subbr'all'àrburu si ndi scindìu e si misi mu fùji a rutta di còju, e 'i pedi ngi arrivàvanu o culu pe' tandu chi scappàva.

Scappa ca ti scappa, vaci e rispìgghja prima a zzìta e poi 'u prèviti e ngi dici ca voli mu si marìta.

Chìji , tutti 'nzonnicchjàti e senza mu capìscinu nendi, 'u seguìru finu a chjèsa, 'nd''o menzu d''a notti. Ccà 'u prèviti, doppu tandi 'nzistènzi, fu custrèttu pemmu 'i marìta. Chìja pòvara fìmmana angòra non capiscìa nendi, puru pecchì sapìa ca tutti 'i dui èranu pòvari e pacci. Ma accussì fu.  A 'nu certu pundu 'u maritu ngi dissi: -''Sendi ccà, mugghjèri mia, mò avìmu mu trovàmu 'na podèja nova, 'nu tripòdi e 'nu chilu di pisci vivi vivi, cà poi avìmu mu jàmu a 'na vanda.''         

Chìja povarèja non si rendìa cundu di tuttu 'stu 'mbrògghju, però, pemmu accundènda o maritu, fici comu dissi ìju e cu chìji pisci, cu chìju tripòdi e cu chìja podèja si ndi jìru sutta 'a 'rangàra bingulàta. Pigghjàru 'u tripòdi e 'u sistemàru 'nderra, poi ngi appo­jàru subbra 'a podèja e cumingiàru mu frìjinu e mu màngianu.

'A mugghjèri era stralunàta e penzàva ca 'u maritu avìa divendàtu pacciu.

Quandu finìru 'i frijìri chìji pisci e finìru di mangiari, eccu ca a 'na vota assumàu 'u tri­sòru ch'era bingulàtu sutta 'a 'rangàra. A 'stu pundu 'u mortu ch'era di guardia ngi dissi: -''O disgràzzia mu ti veni! Angòra non mi scattàru mangu l'òcchji e già t''u pigghjàsti.'' -

Poi, tutti filici e cundèndi, maritu e mugghjèri si pigghjàru chìju beni di Dio e si ndi jìru a casa.

'A faràgula è finùta: ìji sugnu jà e nui restàmmu ccà.

NOTE

- m'arròbba = per rubare

- 'rangàra = arancio

- 'ndìsi = sentì, udì

- s'ammùccia = per nascondersi

- 'nghjanàu = salì

- stezzi = rimase

- furu = furono

- cascètta = cassa, baule

- ccàni = qua

- fidarìssi = saresti capace

- assettàri = sedere

- appojàtu = posato, sistemato

- maritàtu friscu = appena sposato

- si spagnàva = aveva paura

- bingulàtu = vincolato

- cchjùni = più

- si misi mu fùji = si mise a fuggire

- a rutta di còju = a più non posso

- zzita = fidanzata

- 'nzonnicchjàti = mezzi addormentati, insonnoliti

- pòvari e pacci = poveri in canna

- vanda = luogo, posto, località

- pacciu = pazzo


 

'A Pèji

'Na vota ng'èranu dui famìgghji ch'èranu vicìni di casa. Mò, 'na famìgghja avìa 'nu fìg­ghju màsculu e l'atra 'na fìgghja fìmmana: tutti 'i dui si criscìru di piccirìji.

Allùra, 'a mamma d''u màsculu ngi dissi a vicìna: - ''A cummàri, volìti mu facìmu 'u ma­trimòniu cui fìgghji nostri?''. Tutti e dui 'i famìgghji èranu benistandi.

- ''A cummàri mia'' -, ngi dissi chijàtra, - ''Si si vonnu ìji... bonu pattu sia. Però v'ab­bèrtu c''a fìgghja mia non faci nendi combretamèndi pecchì è 'mbaràta serbùta a tavùla e mangia cui nguàndi ê mani.'' -

Poi, 'a prima ngi dissi: - ''A cummàri mia, ng'è 'u fìgghju mio chi...si saparìssivu cum'è cumbinàtu? A sira haju pemm''u spògghju io, a matìna m''u vestu io, pecchì sinnò non si vesti, cà si staci sembri accuc­ciunàtu 'nd''ô lettu. Pe' nommu si spògghja, non si curca...pe' nommu si vesti, non si àza''. -

- ''Va bbònu!'' -,  ngi dissi 'a vicìna, - ''Si volìti 'u stessu e si si vonnu 'i fìgghji nostri...cundèndi ìji ...cundèndi tutti. Allùra facìmu 'stu matrimòniu.'' -

Vinni l'ura chi si maritàru e 'a matìna, dipoi chi si levàru d''u lettu, 'u maritu ngi dissi a mugghjèri: - ''Sendi, prima mu mi ndi vàju ô lavùru, non mi fai 'na guccia 'i cafè?'' -

- ''Io, mu vàju mu ti fazzu 'u cafè?'' -, 'a mugghjèri ngi dissi, - ''Ma tu nescìsti pàcciu pènzica. Cà ma­ma sacciu io comu mi criscìu...e mò voi mu ti fazzu 'a serbitùra a ttia?''-

- ''Ah...si?'' -, ngi dissi ìju, - ''Avarìssi mu sai comu mi criscìu a mmia mama! Mi civàva comu 'nu fig­ghjòlèju, mi spogghjàva, mi vestìa, tuttu mi facìa.'' -

Quandu vinni l'ura 'i mangiàri, s'assettàru o tàvulu: unu di ccà e 'n'atra di jà. Siccòmu nùju cucinàva, mangiàvanu pani asciùttu e 'ngun'atra cosa chi trovàvanu 'nd''ê tiratùri; comu satìzza, suppressàti, alivi...chìju ch''i genitori ngi avènu datu pe' primi jòrna. Poi, 'nu bellu jòrnu 'i chisti ccà, ô pòvaru maritu ngi vinni simbatìa ca volìa 'nu morzu 'i pasta asciùtta: o all'agghji all'ogghju o c''u sucu d''u pumadòru.

Ngi dissi a mugghjèri: - ''Sai, io haju 'na gulìa di 'nu piattu caddu.'' -

Ija rispundìu: - ''Ma tu chi vai cercàndu 'i mia?'' -S''u voi, vai e t''u fai, cà io no ndi fazzu. Pe' mmia non t'allìffi 'i baffi.'' -

'U maritu s'armàu di sanda pacènza, pigghjàu 'na camèlla chjìna d'acqua e si scaddàu dui fila 'i pa­sta, pe' comu seppi fari. Appena 'a pasta fu cotta, 'a pigghjàu e 'a spartìu 'nd'a dui piatti: unu pe' ìju e 'n'atru p''a mugghjèri.

Ija avìa 'i 'nguàndi êmani e pe' nommu s''i llorda si stezzi cusì, senza mu si movi.

- ''Ma comu?'' -, ngi dissi 'u maritu, - ''doppu chi ti serbìvi mangu mangi?'' -

- ''Ma tu chi ssi, orbu?'' -, ngi dissi ìja, - ''non vidi ca hàju 'i nguàndi ê mani? Si voi mu mangiu hai mu mi civi, cà io no mmi movu.'' -

'U maritu, datu ca no bbolìa liticàri, eppi m''a civa, però penzàu ca avìa mu faci 'nguna cosa mu cumbìngi a mugghjèri pemmu faci 'i serbìzzi d''a casa.

Allùra, 'nu jòrnu 'i chisti ccà, ngi vinni 'nu penzèru. Siccòmu 'nd'a 'n'atra stanza avènu 'mbìsa 'na pèji di pècura, jìu jà e, parràndu cu' 'sta pèji, ngi dissi: - ''Sendi pèji, mugghjè­rima non è capàci mu faci nendi pecchì 'nd''a casa sua fu crisciùta comu 'na Riggina. Al­lùra mò io ti dugnu 'stu cumandu. Pe' 'sta sira, quandu tornu d''u lavuru, tu hai mu cu­cìni 'nu bellu piattu di minestra cadda. Attènda m'ubbidìsci, cà sinnò t'ammàzzu di li­gnàti.'' -

'A mugghjèri stava attènda a tuttu 'stu discùrzu senza mu dici nendi.

Quandu vinni 'a sira, 'u maritu ngi dissi: - ''Sendi, mugghjèri mia, scindìu 'a pèji mu cucìna?'' -

- ''No, maritu mio'' -, ngi rispundìu ìja, - ''Avògghja c''a pregàvi, ma ìja, tosta, no ndi vozzi di chi sen­dìri.'' -

- ''Va bbonu'' -, ngi dissi ìju, - ''no tti proccupàri, cà mò m''a vìju io.'' -

Pìgghja, vaci sutta a pèji, 'nghjàna c''a scala e 'a scìndi 'nderra. Poi faci aggujàri 'a mugghjèri e ngi'a mendi subbra ê spàji. Acchjàppa 'nu vastùni e cumìngia a minàri subbra a chìja pèji, di duvi vegnu portu cipùji.

'A mugghjèri, ch'era di sutta, cumingiàu mu grida a perdi ghjàtu: - ''Ahi...ahi...ahi...oh chi dolùri 'randi...mi stai ammazzàndu...attèndu cà mi stroppìji a mmia...no mmi fìju cchjùni.'' -

'U maritu ngi dissi: - ''Ma no, mugghjèri mia, vidi ca non minu a ttia, cà tu no mmi facìsti nendi...io ngi minu a 'sta vacabbùnda cà non vozzi mu cucìna.'' -

Dipoi chi ngi fici 'na bona cunzuprìna, ngi dissi a pèji: - ''Sendi, pe' òji ti dezzi sulu chi­sti, ma si do­mani non m'aggiùsti 'u lettu, non m'accònzi 'a casa e no mmi cucìni tri cìciari c''a pasta, ti dugnu 'u restu e ti ndi jèttu cchjù a ttia ca a 'na cani.'' -

'A mugghjèri, sendèndu chistu, quandu arrivàu, dicìmu, verzu 'i sei d''a sira, ngi dissi a pèji: -''O ma­lanòva mu ti pìgghja! No scìndi di jòcu mu fai di mangiàri e m’aggiùsti 'a ca­sa? Cà sinnò comu facìmu? Scindi, cà sinnò veni marìtuma e t'ammàzza a ttia ed a mmia. Io non m'amarìju pe' ttia, 'u fattu è ca mi mina puru a mmia pe' curpa tua; a mmia chi no ngi curpu nendi...'' -

Gira...gira...gira..., ma chìja pèji no scindìa.

Quandu vinni 'u maritu ngi dissi: - ''Sendi, o cosu, guarda ca io ngi'u dissi a chìja fetusàzza d''a pèji mu scindi, ma non mi ndìsi pe' nendi. Ferma fu e ferma restàu: Non vozzi m'accònza 'u lettu, non vozzi mu scupa 'a casa, non vozzi mu lava 'i panni cà su­gnu tutti lordi e fetùsi... non vozzi mangu mu ti cucìna. Avògghja ca 'a pregài, non vozzi mu scindi, no ndisi raggiùni. Havi 'a testa tosta comu 'nu mulu. Però, maritu mio, 'i cìciari t''i cucinài io.'' -

Iju ngi dissi: - ''Ah... cusì fu? No tti proccupàri, cà dipoi m''a vìju io cu ìja. Mò, mugghjèri mia, va' e pìgghjami chìja minestra cui cìciari, cà haju 'na fami di lupu chi ti man­giarìa a ttia viva...'' -

'A mugghjèri avìa pe' davèru pigghjàtu tri cìciari cundàti; 'i misi 'nd''a na pignàta e...gùgghji ca ti gùgghji ...'i fìci cucinàri pe' 'na jornàta sana. A 'nu certu pundu, unu si l'avìa mangiàtu mu prova s'èranu boni di sali, unu ngi catti 'nderra e ndi restàu unu sulu. Quandu minestràu, cacciàu acqua salata. Divàca...e divàca 'nu còcciu 'i cìciaru cornùtu scocìvuli.

- ''Ma tu chi facìsti'' -, ngi dissi 'u maritu.

- ''Comu?'' -, ngi rispundìu 'a mugghjèri, - ''Tu non dicìsti ca volìvi tri còccia di cìciari? Ed io tri ndi cucinài.'' -

E ngi spiegàu comu avìa jùtu 'u fattu.

- ''E mò ti strafùtti''-, ngi dissi ìju, - ''cà chistu m''u mangiu io e tu non mangi nendi.''-

'U maritu penzàva 'nd''a testa sua: -''Pe' mò mi cucinàu 'nu cìciaru, ma chjànu chjànu haju m'ad­domèsticu io a 'sta vacabbùnda.'' -

'Mbatti ngi dissi, sembri parràndu c''a pèji: -''Sendi, o pèji, tu non voi mu mi sendi? Ma mò ti fazzu vi­dìri io comu t'aggiùstu e comu si raggiùna. Cà haju mu ti cunzùmu di lignàti. Veni ccà, mugghjèri mia, aggùjati cà haju mu l'ammàzzu di corpi a 'n'atra pe­di.'' -

-''No...no...no...'' -, si misi mu grida ìja, - ''cà hàju 'i spàji tutti rutti. Sugnu cunzumàta di arzìra, pe' tutti chìji botti chi ngi minàsti. No mmi fìju cchjù m''a tegnu, cà m'ammàzzi a mmia. No tti ndi volìri 'i fari cà di òji in avàndi fazzu tuttu io.'' -

Dipoi, parràndu c''a pèji, ngi dissi: - ''Brutta schifòsa! T''u dicìa io ca quandu tornàva t'ammaz­zàva...e mò, pe' curpànza tua, hàju mu lavùru io...'' -

Faràgula significa: - ''Cui boni manèri s'ottèni tuttu.'' -

NOTE

- matrimòniu = fidanzamento

- bonu pattu sia = che sia un buon accordo, buon contratto

- 'mbaràta = abituata

- sinnò = altrimenti

- accucciunàtu =accartocciato, accoccolato, rannicchiato

- àza = alza

- si maritàru = si sposarono

- levàru= alzarono

- pènzica = forse

- civàri = cibare, dar da mangiare

- tiratùri = tiretto

- satìzza = salcicce

- simbatìa = desiderio

- morzu = morso, poco

- alliffàri = leccare, arrotare

- camèlla = pentola

- scaddàri = scaldare, bollire

- stezzi = rimase

- civi = cibi (da cibare)

- liticàri = bisticciare, litigare

- eppi = ha avuto, ebbe

- avògghja = hai voglia

- aggujàrsi = piegarsi, curvarsi, abbassarsi

- di duvi vegnu portu cipùji = botte da orbi

- ghjàtu = fiato

- cchjùni = più

- cunzuprìna = bastonata

- malanòva = cattiva notizia, vale come imprecazione o bestemmia

- jòcu = lassù

- marìtuma = mio marito

- mangu = nemmeno

- catti = cadde

- divacàri = versare

- cocciu = granello, acino

- jùtu  = andato, verificato

- corpi = colpi

- a 'n'atra pedi = un'altra volta, di nuovo

- arzìra = ieri sera

- botti = botte, legnate

 

© 2006 Giuseppe Pagnotta Pizzo (VV) Italy

Tutti i diritti riservati

Per una navigazione ottimale si consiglia una risoluzione video di 1024*768

NOTA: Il 21 settembre 2006 il sito www.pizzocalabro.it ha superato  il traguardo storico di un milione di pagine visitate dai web nautici di tutto il mondo.  Un grande traguardo per un grande paese.  Pochi in Calabria possono vantare un tale risultato.       

 Giuseppe Pagnotta

 

 Link: www.pizzocalabro.it,  www.pizzocalabro.com, www.pizzocalabro.eu, www.pizzo.biz, www.fotovideo.calabria.it www.apparizioni.com www.sanfrancescodipaola.biz,  www.murat.it,   www.rinnovamentocarismatico.org webpizzo.altervista.org,  www.studiopagnotta.it,   www.realcalabria.org, www.animecristiane.com, altri siti amici. 

Fateci sapere che cosa ne pensate del nostro sito Web. I vostri commenti e suggerimenti saranno sempre graditi.